Ploaia calda de vara pe umeri ma atinge...am in suflet durere si simt ca nu va inceta nicodata...dar deodata era asa de bine...erai langa mine...ma tineai in brate...si imi spuneai ca va fi bine...si ca vom trece peste toate...imi sopteai cate ceva despre fericire si iubire...si despre faptul ca fericirea ta o gasesti in lucruri marunte...era atat de bine langa pielea ta calda...incat am uitat ca eu nu am timp sa te iubesc...si in visul asta erai mai real decat nu ai fost niciodata...poate ca asa e mai bine...sa plec si sa uit de noi!
Nu nu cred ca pot face asta...de ce simt ca nici tu nu vrei asta...si totusi o facem amandoi?
Priveste-ma in ochi si ai sa vezi ceea ce vreau sa-ti spun...vreau sa-mi spui adevarul...vreau sa stiu!
Ai disparut exact cum ai aparut...intr-o secunda de neatentie!
